Ghid Polistibrick
Casa pasivă este o clădire cu necesar de încălzire de cel mult 15 kWh/m² pe an, verificat prin calcul energetic și test de etanșeitate, după standardul Passivhaus Institut din Darmstadt. O casă din cărămidă neizolată corespunzător consumă 100–180 kWh/m² pe an. De 7 până la 12 ori mai mult.
Problema e prețul. Pe căile clasice, pasivul se obține prin adaos: zid, apoi strat gros de termoizolație, apoi ferestre triple, apoi ventilație cu recuperare. Fiecare strat aduce o echipă în plus și o factură în plus. De aici vine plusul de 10–20% pe care îl vezi în orice ofertă de casă pasivă.
Pagina asta îți arată ce cere standardul, cât costă în România în 2026 și unde dispare acel plus când izolația nu se mai lipește pe perete, ci face parte din el.
Standardul are praguri numerice, nu principii. Patru condiții, toate obligatorii:
| Criteriu | Prag |
|---|---|
| Necesar de încălzire | max. 15 kWh/m²/an (sau sarcină termică max. 10 W/m²) |
| Etanșeitate la aer | n50 ≤ 0,6 schimburi de aer pe oră, la 50 Pa |
| Energie primară totală | max. 120 kWh/m²/an (încălzire, apă caldă, curent) |
| Confort de vară | max. 10% din orele anului peste 25 °C |
Etanșeitatea se măsoară, nu se declară. Testul blower door pune casa sub o diferență de presiune de 50 Pa cu un ventilator montat în ușă. Dacă aerul se schimbă de mai mult de 0,6 ori pe oră prin rosturi și neetanșeități, testul pică.
Cifra de 10 W/m², tradusă: o casă de 150 m² are voie la 1.500 W putere de încălzire. Cât un uscător de păr.
O casă obișnuită se construiește în 2026 cu 450–700 €/m² la roșu și 900–1.350 €/m² la cheie, în funcție de zonă și de finisaje.
Varianta pasivă pe zidărie clasică adaugă 10–20% peste aceste cifre. La cheie, ajungi la 1.000–1.600 €/m².
Plusul are cauze concrete:
Plusul nu e o taxă de marketing. Straturile în plus chiar costă, iar echipele care le montează chiar lucrează. Problema e alta: plătești de două ori pentru același perete. O dată zidul, o dată izolarea lui.
La un sistem de cofraj izolant, zidul și izolația sunt același element. Panoul MBK din sistemul Polistibrick are miez de EPS grafitat și fețe din plăci de fibrociment. Betonul armat se toarnă în interiorul lui. Un singur montaj, o singură echipă.
Rezultatul pe cifre: la 38, 44 sau 47 cm grosime totală, peretele are U = 0,14, 0,11 sau 0,10 W/m²K. Dintr-un singur strat, fără termosistem lipit ulterior.
Aici dispare plusul de 10–20%. O casă pe structură Polistibrick costă 690–810 €/m² la gri, cu manopera de montaj inclusă, și 950–1.280 €/m² la cheie. Prețurile pe sisteme și suprafețe sunt publice. Banda e aceeași cu a unei case obișnuite de pe piață, cu anvelopa la nivel de casă pasivă inclusă în prețul de bază.
Consumul confirmă: 25–45 kWh/m²/an pentru încălzire și climatizare, față de 100–180 la o casă din cărămidă neizolată corespunzător. Cât înseamnă asta în facturi, an de an, am calculat în pagina de economii.
Un lucru spus cinstit: peretele nu face singur certificarea. Cei 15 kWh/m²/an se ating cu ferestre potrivite, ventilație cu recuperare, orientare bună și detalii executate curat. Peretele îți rezolvă însă partea cea mai scumpă a ecuației, la prețul unei case normale. Iar miezul de beton turnat monolit nu are rosturi de zidărie, exact locurile pe unde scapă aerul la testul de presiune.
Din ianuarie 2021, orice clădire nouă din România trebuie să fie nZEB, „nearly zero energy building". Așa cere Legea 372/2005. Casa pasivă nu e obligatorie pentru nimeni.
| Criteriu | nZEB | Casă pasivă |
|---|---|---|
| Caracter | obligație legală | standard voluntar |
| Energie | plafon de energie primară pe zone climatice | max. 15 kWh/m²/an doar pentru încălzire |
| Regenerabile | minim 30% din consum | fără cerință proprie |
| Etanșeitate | fără test obligatoriu | test blower door, n50 ≤ 0,6 |
O casă pasivă executată corect trece de cerințele nZEB. Invers, nu. Plafoanele nZEB pe zone climatice și actele de care ai nevoie le-am detaliat în ghidul nZEB.
Capcana 1: casa „pasivă" din anunț. Multe proiecte poartă eticheta după calculul de proiectare, fără nicio măsurătoare la final. Pasivul real se demonstrează cu blower door: n50 ≤ 0,6, negru pe alb, în raportul de test. Cere testul în contract, cu prag scris.
Capcana 2: punțile termice de la joncțiuni. Soclul, colțurile, buiandrugii, intersecția dintre perete și planșeu. Calculul arată peretele, factura arată joncțiunile. Un detaliu rezolvat cu spumă în loc de izolație continuă se vede iarna pe termografie. La cofrajul izolant, izolația rămâne continuă la colțuri și la trecerea spre planșeu, pentru că face parte din cofraj și nu se adaugă după.
Capcana 3: ventilația tăiată la „optimizarea" bugetului. La 0,6 schimburi de aer pe oră, casa nu mai respiră prin neetanșeități. Respiră prin sistemul de ventilație cu recuperare. Scoate-l din buget și primești condens și aer închis, nu o casă pasivă mai ieftină.
Ia planul casei și pune două devize față în față: unul pe zidărie cu strat de izolare la standard pasiv, unul pe cofraj izolant cu anvelopa inclusă. Diferența de 10–20% apare sau dispare la nivel de deviz, nu de broșură.
Construcția o execută un constructor: al tău sau un partener Polistibrick. Echipa are 3 oameni, lucrează fără macara, iar structura ajunge la 80% în 4–6 săptămâni. Case ridicate pe sistem găsești la proiecte.
Trimite planul pe pagina de ofertă și primești devizul pe proiectul tău. Cu grosimi de perete, valori U și preț pe metru pătrat, nu cu estimări.
Pe căile clasice plătești cu 10–20% mai mult la construcție și recuperezi din facturi: necesarul de încălzire scade de la 100–180 kWh/m²/an la maximum 15. Pe un sistem cu izolația în structură, calculul se schimbă: anvelopa cu U 0,10–0,14 vine la 690–810 €/m² la gri, prețul unei case obișnuite, deci confortul de casă pasivă nu mai are supracost de recuperat.
Pe zidărie clasică, cu 10–20%: de la 900–1.350 €/m² la cheie ajungi la 1.000–1.600 €/m². Diferența vine din al doilea strat de izolație, tâmplăria triplă, ventilația cu recuperare și proiectarea de detaliu. Pe cofraj izolant, peretele performant e inclus în prețul de bază, iar plusul rămâne doar la ferestre și ventilație.
nZEB e minimul legal pentru orice clădire nouă din România din 2021: plafon de energie primară pe zone climatice, minimum 30% energie din surse regenerabile și plafon de CO2. Casa pasivă e un standard voluntar, mai strict: maximum 15 kWh/m²/an pentru încălzire și test de etanșeitate măsurat, n50 ≤ 0,6. O casă pasivă corect executată îndeplinește și cerințele nZEB.
Nu. Peretele MBK dă anvelopa, cu U între 0,10 și 0,14 W/m²K dintr-un singur strat, iar betonul monolit ajută la testul de etanșeitate. Certificarea se decide la proiectare: ferestre, ventilație cu recuperare, orientare, detalii de execuție. Cu ele în proiect, structura e partea deja rezolvată.
Da, dar puțină. Sarcina termică admisă e 10 W/m². O casă de 150 m² se încălzește cu 1.500 W, puterea unui uscător de păr.
Prețurile Polistibrick sunt publice. Trimite planul și primești estimarea pe metru pătrat.